Tokyo & the wonders it hides

Hello there! Me is back, cu urmatoarea postare despre business trip-ul avut in Tokyo!

Nu stiu unde am ramas, dar probabil ca la partea in care vom vorbi despre ce am vizitat eu in Tokyo si ce puteti vizita si voi daca ajungeti acolo. Timpul, din pacate, nu a fost in favoarea noastra, iar in cele 5 zile petrecute acolo, 80% din timp il petreceam in sedinte, ceea ce ne lasa foarte putin timp pentru vizitat orasul.

Cu putin noroc, am avut aproape 2 zile intregi disponibile, iar planul ni-l facusem dinainte, asta ca sa nu mai pierdem timp prin oras/ ratacindu-ne prin metrou sau pierzand timp prin miile de magazine cu suveniruri s.a.m.d.

Lista era urmatoarea: Statuia lui Hatchiko, Cladirile Guvernului, SkyTree, Ginza, Trecerea de pietoni de la Shibuya. Daca imi amintesc bine, astea erau principalele, insa in ultima zi, vineri, am avut parte de o mica excursie prin Tokyo, unde cei cu care ne-am intalnit acolo ne-au dus la Meiji Shrine, Senso-Ji Temple si pe renumita strada Harajuku.

Daca imi amintesc eu foarte bine, singurul loc in care am platit pentru a vizita a fost SkyTree (sper sa nu gresesc totusi) iar celelalte au fost free, which is always awesome when you need to not spend all your salary on entries :)).

Cand am plecat sa vizitam pe cont propriu, prima destinatie a fost trecerea de pietoni de la Shibuya, unde iti este dat sa vezi ceva ce in Romania ai sanse mici sa vezi. Desi era un haos de nedescris pe trecerile acelea de pietoni, totul parea atat de organizat. Cand era verde, toata lumea mergea, in orice directie, fara sa fie intrebati de ce, unde si cum. Iar toate masinile asteptau, nici macar un claxon sau un strigat “Haide ma mergi azi!”. In momentul in care verdele se termina, nu mai era nici macar un singur pieton pe trecere. Cred ca am trecut de vreo 3 ori, pentru a ne putea poza, filma si plimba prin tot “haosul” ala organizat.

A urmat statuia lui Hatchiko, pentru ca ce fel de om esti tu daca nu treci sa faci o poza cu el si sa iti amintesti cum isi astepta stapanul in fiecare dimineata! Bineinteles ca si acolo am stat la coada pentru a ne poza alaturi de el, iar oamenii de acolo au fost foarte draguti si ne-au facut si noua o poza alaturi de acest simbol!

Plecam, iar urmatorul stop este la Cladirile Guvernului. Am optat si pentru aceasta varianta pentru ca nu stiam daca vom gasi bilete la SkyTree. Intrarea in Cladirile Guvernului este gratuita, ceea ce ne-a surprins destul de placut. Ultimul grupulet putea urca la ora 17:00 (if i remember right) iar inainte sa urci in lift, te verificau si in geanta, pentru ca pana la urma este o cladire a Guvernului. Erau două punți de observare iar fiecare turn era la etajul 45 (202 m înalțime) – Am urcat si pe langa magazinele pline de suveniruri am gasit si o priveliste uimitoare asupra orasului Tokyo! Ce mi s-a parut foarte tare a fost faptul ca puteai sta sus cat iti doreai tu, puteai face cate poze iti permitea telefonul si te puteai pierde in fiecare coltisor pe care il descopereai de la 202 m inaltime.

• 

• 

Dupa ce ne-am tocit talpile prin aceste locuri, am hotarat sa ne spargem si banii pe Strada Ginza. But, no worries ca erau doar magazine de firma (bine, 90%). Dar totul era atat de luminat si plin de viata incat te simteai in centrul atentiei si fie ca veneai ca sa vezi strada sau ca sa cumperi tot ce iti poftea inima, este un loc in care merita sa mergi macar o data. Ne-am plimbat si ne-am minunat la toate cladirile pe care le-am vazut, de toate formele, luminate in fel si chip.

• 

• 

• 

Si uite asa s-a terminat prima zi de vizitat. Totusi, cat sa ne mai plimbam, eu una deja eram obosita, asa ca am pornit spre hotel, pregatindu-ne pentru urmatoarea zi, care avea sa fie si ultima in care puteam vizita!

Nu mai imi amintesc la ce ora am plecat vineri, dar jur ca ma simteam ca in generala cand plecam in excursie cu clasa si mergeam doi cate doi de manuta prin locuri pe care nu le cunosteam! Asa ca am pornit, and the first stop was Meiji Shrine (Meiji Jingu). Pentru a ajunge la templu, trebuie sa parcurgi o minunatie de parc – de fapt almost o padure . Este de o frumusete nemaivazuta, incat vei uita ca te afli in mijlocul a doua dintre cele mai aglomerate cartiere din Tokyo.

• 

• 

• 

• 

Am aflat ca acest altar/ templu, il onoreaza pe împăratul Meiji și pe împărăteasa Shoken, care a domnit pe măsură ce Japonia a trecut printr-o perioadă de modernizare rapidă începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Si inca un lucru foarte interesant este ca in 2020, același an în care Olimpiada va avea loc la Tokyo, Meiji-jingu Shrine va sărbători 100 de ani de la înființarea sa. ?

Next stop – cause time is short – urmeaza Sensō-ji Temple. Asa cum veti gasi si pe internet, este un templu budist antic si totodata este cel mai vechi templu din Tokyo si printre cele mai semnificative. Pentru a ajunge la el, am parcurs o “strada” plina ochi de suveniruri, ce iti poti imagina si ce nu te-ai gandi vreodata ca vei gasi.

Foarte multa lume trece prin portile acestui templu, probabil pentru ca este cel mai vizitat loc spiritual din lume, cu peste 30 de milioane de vizitatori anual!

• 

• 

• 

Si iata ca am ajuns si la Tokyo SkyTree – ultimul loc de pe lista. In momentul in care ajungi langa turn, nu pot spune ca te va lasa cu gura cascata, pentru ca pe mine una, nu m-a impresionat, but honestly eu voiam sa raman uimita de priveliste, nu de cum arata turnul. Avand 634 metri inaltime, a devenit cea mai înaltă structură din Japonia în 2010, reusind sa detroneze Turnul Cantonului si a doua cea mai înaltă structură din lume după Burj Khalifa (829,8 m).

Drumul pana in varf, a fost foarte scurt, dar imaginati-va cum ar fi sa urcati pe scari – how about that? ? Well, noroc ca s-au inventat lifturile si in nici macar 5 minute eram sus! Si wow, ce priveliste … te lasa fara suflu!

• 

• 

• 

Si astfel incheiem aceasta calatorie, iar pe langa aceste principale locatii pe care le-am vizitat, ne-am facut timp sa ne plimbam si cu metroul, unde va promit ca veti avea parte de o intreaga experienta la cate linii au si la cat de intortocheata este harta metroului. Am ajuns si pe strada Harajuku, plina de magazine pentru adolescenti, moda si jucarii, dar totodata si suveniruri. Din punctul meu de vedere este un fel de Paris Fashion Week, but you can call it Tokyo Fashion Street. Daca mai aveam la dispozitie inca un bagaj de cala, cu siguranta era plin de fel de fel de lucruri pe care le-as fi putut cumpara ? . Iar in rest, fiecare coltisor pe care am apucat sa il vedem, fiecare strada sau magazin, se leaga de aceasta cultura si de acest stil de viata pe care ei il au. Totul este aranjat, totul este pus la punct si pare ca toata lumea stie ce are de facut!

Dar pana data viitoare, incheiem aici aceasta postare si va astept la urmatoarea! Nu uitati sa zambiti ! ? ❤️